CHAT

joi, 1 martie 2012

1 martie – Ziua Mărţişorului

În fiecare an, de 1 martie, sărbătoarea Mărţişorului ne încîntă, înfrigurează, goleşte sau nu buzunarele, însă de unde provine tradiţia şi unde a ajuns? Mai ştim de fapt ce simbolizează şnurul împletit din fir alb şi roşu? Care este de fapt mărţişorul şi cum ar trebui el să arate?

Ce este Mărţişorul şi cît îl purtăm?


Potrivit tradiţiei, mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu. Acesta apare atît în tradiţia românilor, cât şi în cea a bulgarilor, macedonenilor sau a albanezilor.

Între 1 şi 8 martie, femeile şi fetele primesc mărţişoare, pe care le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. La finalul lunii martie, mărţişorul este prins de ramurile unui pom fructifer, obicei despre care se spune că va aduce belşug în casele oamenilor. Astfel, la începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sînt împodobiţi de mărţişoare. Totodată, din bătrîni se mai zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atîrnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini cu siguranţă.

Miturile Mărţişorului


Semnificaţia firelor alb şi roşu (sau negru, cum se pare că a fost iniţial) din şnurul de care este prins mărţişorul este relevată de o serie de legende:

  • Se spune că soarele ar fi coborît pe pămînt în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsîndu-şi sîngele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei, florile despre care se spune că sînt vestitori ai primăverii.
  • În prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vîntul şi gerul să distrugă floarea şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor. O picătură de sînge fierbinte a căzut pe floare făcînd-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului simbolizează sîngele ei roşu pe zăpada albă.
  • Avînd în vedere că, în vechime, mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lînă colorată, albă şi neagră, şi era dăruit în prima zi din luna lui martie, istoricii spun că acest obicei provine dintr-un scenariu ritual de îinnoire a timpului: primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei. Totodată, în unele zone, se spune că firul mărţişorului era de fapt o funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, potrivit Wikipedia, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu “funia zilelor, săptămînilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor”.

Vremea de Martisor

Din prima zi a lunii martie, românii mai au un obicei. Cel al babelor, care probabil că derivă cumva şi din legenda Babei Dochia. Astfel, fiecare persoană îşi alege, după diferite criterii, o zi din primele nouă ale lunii martie. Legenda babelor spune că aşa cum este ziua respectivă, aşa îi va merge şi persoanei care şi-a ales ziua, anul în curs.
Dacă ziua aleasă este însorită, înseamnă că eşti binecuvîntat cu un suflet pur şi blînd şi îţi va merge bine întreg anul. Dacă, din contra, vremea este friguroasă şi geroasă, cu vînt şi cer înnorat, atunci persoana în cauză va fi, la rîndul ei, cu inima rece, neagră şi îngheţată.
Avînd în vedere prognoza meteo, se pare ca anul acesta, cei care îşi aleg baba în primele zile din martie vor avea parte de un an mai “gri”.

Mărţişorul din zilele noastre

Datina din moşi strămoşi a Mărţişorului a devenit în zilele noastre mai degrabă decît tradiţie şi simbol al începutului primăverii, motiv de profit pentru tot mai multe persoane.
Fiind apropiat ca şi data de “Valentine’s Day”-ul împrumutat din Occident (14 februarie) şi de “reînviata” sărbătoare a Dragobetelor (24 februarie), cînd se spune că păsările îşi recapătă graiul ca să vestească primăvara, Mărţişorul, împreună cu Ziua Mamei (8 Martie) au fost legate unele de altele.
De ce? Este simplu. Uitaţi-vă la tarabele în acest interval (1 februarie – 8-10 martie), şi veţi observa că ceea ce nu s-a vîndut de “Valentine’s Day” sau de Dragobete, va fi păstrat pentru a fi pus spre vînzare de Mărţişor sau de 8 Martie.

Pe lîngă această prelungire a “sărbătorii sosirii primăverii”, mărţişorul, care iniţial era un mic obiect (de regulă, o monedă de argint) legat simplu, cu un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, acum poate căpăta orice valenţă: de la cea mai ieftină potcoavă mică de plastic, desigur, cu şnur, la cel mai scump apartament; sau poate chiar să nu aibă o formă fizică bine definită şi să fie un simplu e-mail sau doar o convorbire telefonică.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu